Persuasiunea este in sine o arta, iar una din formele prin care o putem aborda o reprezinta folosirea post-it-urilor.
Aceste mici patrate de hartie fosforescente pot avea o forta uimitoare asupra vointei angajatului, daca prezinta formule prescurtate ale unui program bine intocmit. Pentru analiza mai atenta a motivele carora li se datoreaza succesul sau esecul acestor forme de persuasiune, studierea mecanismele pe care se bazeaza functionarea post-it-urilor ne poate aduce la o varianta mai aproape de realitate.
Amplasarea
Spre deosebire de programul alcatuit pe foi de hartie, ramase prin carnetele, post-it-urile se afla la vedere, fiind imposibil de evitat. Din acest motiv, aparitia unui sentiment de vinovatie greu de controlat se poate transforma in ceea ce motiveaza angajatul sa isi respecte programul de munca, reusind o adevarata eficientizare a procesului de dezvoltare a ideilor. Lipite astfel, cat mai aproape de campul vizual, suficient de aproape sa iti vorbeasca prin puternicul loc caracter imperativ, acestea sunt imposibile de evitat privirii, fiindca orice angajat stie ca dupa ce isi va inchide telefonul, dupa o perioada de timp pierduta, post-it-urile vor ramane in acelasi loc, parca mustrandu-l pentru neindeplinirea planului.
Dezlipirea
Deoarece in cadrul unui singur post-it nu sunt incadrate decat o serie scurta de sarcini, dezlipirea acestuia de pe perete, dupa rezolvarea sarcinii, aduce un sentiment de satisfactie, care lasa un gol necesar motivatiei ulterioare, ce face angajatul sa indeplineasca si urmatoarele sarcini in asa fel incat sa redobandeasca acest sentiment placut. Asadar, modul in care persuasiunea functioneaza in cazul post-it-ului, este prin folosirea unei necesitati interne de confirmare a fiecarei persoane, care produce o reactie in lant, iar dominoul final fiind piesa ce constituie efectuarea propriu-zisa a planului schitat pe hartie.
Culorile
Ceea ce amplifica persuasiunea produsa de post-it este culoarea acestuia, mai exact acea nuanta fluorescenta, care ramane adanc imprimata pe retina, suficient timp astfel incat textul post-it-ului sa fie memorat. Iar, pe toata durata executarii sarcinii, acea fluorescenta ramane lipita de perete, ca un martor tacut, ce pare ca priveste cu atentie, din dorinta de a studia orice posibila greseala. Fireste, efectul culorii poate fi si unul pozitiv, prin aducerea unei schimbari din tiparul gri, iar angajatului ii poate fi indusa o stare pozitiva, propice muncii.
Influenta pe care post-it-urile le au asupra angajatilor este mai mare decat acestia isi dau seama la o prima vedere, dar rezultatele in urma utilizarii acestui mijloc de persuasiune vorbesc de la sine. Post-it-ul este ca un artist tacut care nu isi explica arta, nu isi face cunoscut procesul creational, doar lucreaza, iar singura marturie a acestui fapt este opera de arta.
In acelasi mod, persuasiunea efectuata de aceste bucati de hartie, are ca rezultat zeci de sarcini terminate in timp, sute de proiecte si poate mii de momente in care angajatii nu au mai cazut prada distragerilor obisnuite, focusandu-se pe ceea ce era important in acel moment.